Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile – o obligaţie pentru toţi, populaţie şi companii

De ce este importantă, ce spune legislaţia şi ce riscuri apar dacă nu respectăm


Ce înseamnă deşeuri biodegradabile şi cine trebuie să le gestioneze separat

Termenul de „biodeşeuri” (sau „deşeuri biodegradabile”) este definit în legislaţia românească astfel: „deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeuri alimentare şi de bucătărie provenite de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul şi deşeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare”

Aşadar, obligatoriu:

  • Locuinţe (populaţie) care generează resturi alimentare, resturi de grădină, etc;
  • Activităţi comerciale precum restaurante, cantine, firme de catering, moluri, supermarketuri (care generează volume mari de resturi de legume/fructe) şi unităţi de prelucrare alimentară;

De la aceste categorii se aşteaptă să colecteze separat fractiunea biodegradabilă – ca parte a sistemului de gestiune eficientă a deşeurilor.

Obligativitatea şi ce prevede legislația actuală


Pe plan naţional, cadrul legislativ relevant este:

  • Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor (OUG 92/2021) – aprobată prin Legea nr. 17/2023 — actul „cadru” care înlocuieşte practic vechea Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor
  • OUG 92/2021 prevede explicit noţiunea de „biodeşeuri” şi obligaţia de gestionare a acestora

De asemenea, potrivit unor analize legislative, din 2024 devine efectivă obligaţia de colectare separată a fracţiei biodegradabile sau compostare la sursă

Pentru locuinţe şi companii înseamnă că trebuie să existe containere dedicate, separarea la sursă şi/sau predarea către operator autorizat, evitând amestecul cu deşeuri reziduale.

Sancţiuni în caz de ne-respectare


Neîndeplinirea obligaţiilor legale atrage sancţiuni semnificative, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru juridice:

  1. Conform OUG 92/2021, pentru încălcarea unor articole se aplică amenzi de la 5.000 lei până la 15.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 20.000 până la 40.000 lei pentru persoanele juridice;
  2. Pentru abandonarea deşeurilor sau depozitarea necontrolată: amenzi între circa 10.000-20.000 lei pentru persoane fizice, cu costuri suplimentare (ridicare, curăţare) impuse contravenientului;

Prin urmare, companiile din sectorul HoReCa, mall-uri, supermarketuri, dar şi locuinţele trebuie să fie pregătite: sistem de colectare separat, contract cu operator autorizat, evidenţă gestiune şi predare.

Riscurile de mediu dacă biodeşeurile ajung la groapa de gunoi (depozitare necontrolată)


Un aspect critic mai puţin discutat, dar foarte real: resturile alimentare şi vegetale care ajung amestecate la depozitare contribuie la poluare prin gaze şi alte efecte negative:

  • Atunci când materia organică (biodegradabilă) este depozitată anaerob (fără oxigen) în depozite/gropi de gunoi, se produce metan (CH₄) şi dioxid de carbon (CO₂) — metanul fiind un gaz cu potenţial de încălzire globală mult mai mare decât CO₂
  • Studiile din România arată că depozitele de deşeuri municipale se comportă ca „biorreactoare’’ necontrolate: de exemplu, pentru un depozit în zona Cluj-Napoca, estimările arătau emisii considerabile de CH₄ şi CO₂
  • Acumularea de biomasă în gropi de gunoi creşte riscul incendiilor de depozit — explozii sau incendii ce generează fum, poluanţi atmosferici, risc pentru sănătate şi mediu

Rezultatul: poluare a aerului, posibile infiltraţii în sol/apă (levigare), mirosuri, deseuri care degradează durata de viaţă a depozitului şi creşterea costurilor de monitorizare şi remediere

Prin urmare, separarea şi valorificarea la sursă (compostare, digestie anaerobă) a biodeşeurilor nu este doar o obligaţie legală, ci o măsură de protecţie reală a mediului şi de reducere a amprentei de carbon.

Distrugerea securizată, autorizată, ireversibilă a deşeurilor de legume/fructe – supermarketuri & mari cantităţi


În cazul supermarketurilor, depozitelor alimentare şi lanţurilor comerciale, generarea de cantităţi mari de resturi de legume si fructe impune o gestionare riguroasă:

  • Trebuie predare către operatori autorizaţi pentru colectare separată a fracţiei biodegradabile, nu amestec cu deşeuri reziduale.
  • Ulterior, aceste resturi pot fi transformate prin compostare autorizată sau digestie anaerobă, ori eventual eliminate într-o formă securizată, ireversibilă, dacă nu pot fi valorificate.
  • „Distrugerea” aici trebuie să fie autorizată, să respecte legislaţia de mediu, să evite mijloace improvizate (de ex. ardere necontrolată) care ar genera poluare şi să documenteze trasabilitatea.

Aceasta înseamnă un lanţ de responsabilitate: generator → colector autorizat → tratare/valorificare finală. În caz contrar, riscul de sancţiune creşte semnificativ (vezi secţiunea 3).

Resturile alimentare din supermarketuri nu trebuie “aruncate” la gunoiul menajer amestecat, ci tratate separat, valorificate sau eliminate securizat — contribuind astfel la economia circulară şi evitând riscul de poluare.

Beneficii concrete ale respectării separării biodeşeurilor


  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi ameliorarea climatului local şi global.
  • Prelungirea duratei de viaţă a depozitelor/rambleelor de gunoi prin reducerea materiei degradabile.
  • Posibilitatea creării de compost sau biogaz – resurse valoroase din ce altfel ar fi un cost de eliminare.
  • Evitarea sancţiunilor legale şi a costurilor ascunse (remedieri, curăţări, amenzile).
  • Îmbunătăţirea imaginii companiei sau a comunităţii (responsabilitate de mediu, economie circulară).

Eficientizarea costurilor de salubrizare – în timp, transportul şi eliminarea corect sunt mai sustenabile.

Ce pot face locuinţele şi companiile – practici bune


Pentru locuinţe

  • Instalează un colector separat pentru biodeşeurile alimentare (resturi fructe/legume, coji, resturi de grădină).
  • Nu amesteca materia organică cu deşeuri reziduale sau periculoase.
  • Predă selectat, dacă operatorul local prevede; sau compost dacă dispui de spaţiu şi condiţii. Informează-te despre programul local de colectare separată.

Pentru companii (restaurante, cantine, supermarketuri, moluri)

  • Realizează un flux intern de separare: resturi de legume/fructe, resturi alimentare, resturi de grădină, nu amesteca cu plastic/metal.
  • Contractează un operator autorizat pentru colectarea şi valorificarea biodeşeurilor.
  • Documentează trasabilitatea: cine preia, ce tip de tratament, ce este rezultatul (compost, digestat) sau distrugere autorizată.
  • Implementaţi măsuri de reducere a generării (de ex. planificare aprovizionare, reducerea pierderilor alimentare) — astfel reduceţi costurile de colectare/valorificare.
  • Asiguraţi-vă că respectaţi legislaţia privind regimul deşeurilor, pentru a evita amenzile şi riscul reputaţional.

Concluzie


Colectarea selectivă a biodeşeurilor nu este doar o formalitate – este o obligaţie legală (populaţie + companii), dar mai ales o responsabilitate faţă de mediu. Dacă resturile organice ajung amestecate la groapa de gunoi, ele generează metan, CO₂, cresc riscurile de incendii sau poluare, ceea ce afectează sănătatea, climatul şi costurile pe termen lung.

Dacă eşti proprietar de locuinţă sau manager într-o companie alimentară, restaurante, supermarket ori mall — este momentul să implementezi separarea biodeşeurilor, să colaborezi cu operatori autorizaţi, să documentezi totul şi să arăţi că faci parte din soluţie, nu din problemă. În plus, acest lucru poate deveni un diferenţiator de piaţă: „companie cu responsabilitate de mediu”.

Te invit să verifici dacă în comunitatea ta există servicii de colectare separată a biodeşeurilor, dacă operatorul are autorizaţie, dacă tu ai procedurile interne implementate. Nu aştepta ca sancţiunile să vină înainte să iei măsuri.